Izvor de înţelepciune, ultimaemisiune se află din nou în situaţia de a răspunde cu succes provocării lansate de un căutător (pe gugle) al adevărului, dornic să facă o figură frumoasă. Aşadar, natura se trezeşte la viaţă, câinii se fut în draci, sms-urile cu urări pascale sunt în pregătire, iar omu’ nostru încearcă să găsească formula recunoştinţei postcoitale: cum să mulţumeşti la cineva pentru o partidă de sex.
De data asta, întrebarea conţine răspunsul: învăţând să foloseşti corect limba.
Aspiranţilor la aspiraţionala lume a publicităţii, aleşilor dintr-însa, iubitorilor de frumos şi tuturor celor care poartă acest nume, le dedic astăzi această imagine surprinsă (şi totodată surprinzătoare) în Câmpulung Moldovenesc.
Vineri seară, momentul magic în care berile se pârguiesc. Aştept cu nostalgie proletară autobuzul, răcind global planeta şi punând umărul la salvarea balenelor şi a cocoşilor de munte. Apar două fătuci, cu rolele în mână. Şi cu bujori în obrăjori, sunt tentat să completez, dar aştept ora de vară ca să văd detalii de-astea.
Tocmai aflu că ora de vară împlineşte 30 de primăveri. Să ne trăieşti, băi, oră de vară! Că tot s-a dus pe falus firul epic, Realitatea zice că la trecerea la ora de vară (la mulţi ani) avem nevoie de un psiholog, ca în fiecare an. Psihologul invitat zice că se exagerează. Cred că n-are chef să regleze ceasurile clienţilor. Care oricum vor întârzia la consult, din cauza ceasurilor nereglate şi pentru că sunt căcaţi pe ei de anxietate. Ovina-anchor (e bărbat, dar mă feresc să zic de berbec că iar se lasă cu lână) de la ştiri concluzionează că deci la noapte dormim o oră mai puţin.
Una dintre fătucile reatebiste-wannabe e însoţită de un rocker. Rockerul are cioc, plete şi cam jumătate plus unu din vârsta orei de vară. Şi soarbe cu poftă dintr-o cutie de tedi-are-pentru-tine-fructe-morcovi-vitamine.
Daţi-mi dracului un psiholog!
Pentru iubitorii de frumos, cei care au remarcat cu plăcere spotul la medicamentul “Urinal”, pentru ei sunt aceste rânduri…
Pe scurt, pentru ignoranţii care o freacă în loc să citească o carte bună sau să urmărească acest spot de excepţie (mai de grabă un scurt-metraj de geniu), iată cam ce se intâmplă:
Două tanti vorbesc cu ochii iluminaţi de plăcere despre cum e când te ustură la pişu, cam care e binefacerea unei astfel de afecţiuni şi cum devine ea o bucurie dacă foloseşti medicamentul corect. Mai că le invidiezi, ai sta şi tu cu izmenele în vine, în picioarele goale, pe gresia udă doar ca să bagi în tine o doză din acest medicament – inspirat intitulat Urinal.
Colac peste pupăză (deşi nu prea e frumos să vorbim despre pupăză în casa doamnei cu infecţie urinară) apare un nene care le întreabă care e motivul discuţiilor prelungite. Cu o voce pe care probabil a mai avut-o doar când i-a anunţat prima sarcina ea gîngureşte urmărită cu mândrie de partenera de “micţio-discuţii”:
- ‘ceam că pentru infecţii urinare Urinal e cel mai bun!
Şi, trosc!, sloganul: “Urinal: un secret ce-l poti impartasi”
Mi-nu-nat!
Credeam că totul se sfârşeşte aici, cel mult mă gândeam că poate ar fi fost bine să îi găsescă un titlu şi mai concludent; sunt sigur că pe la ţară găsim persoane care nu ştiu de termenul respectiv şi poate era mai clar dacă îi ziceau Pişulin sau ceva asemănător.
Mint, nu era asta totul… mă răscolea o oarecare invidie că femeile din viaţa mea (surori, mame şi iubite) nu au găsit în mine acel “The One” cu care, iarna la gura sobei, ochi în ochi, să discute şoptit până spre ziuă despre cum e cu pişu cu dinţii strânşi… precum alea cu nenea din spot, măi tată (Mi-am amintit, fraza lui era: Despre ce tot şuşotiţi voi acolo, fetelor?). N-a fost să fie, mi-am zis, probabil am ceva care le îndepărtează şi le face să creadă că nu se poate avea cu mine o discuţie serioasă şi tandră în acelaşi timp.
Zilele au trecut, începusem să uit şi durerea să se estompeze. Dar, cum mereu e loc de ceva nou şi bun, a apărut “Urinal Akut”. Am zis să nu dau atenţie ca să nu mă enervez. Era probabil ceva pentru fetele de la deszăpezire, sau pentru tinerele de viitor care, după o beţie crâncenă, aţipiseră dezbrăcate o noapte întreagă în vreun şanţ îngheţat sau pe vreo calotă glaciară… deci cu nevoi akute.
Naivul de mine! Când credeam că nu se poate mai mult, că imaginaţia a fost biciuită până la deces, iată ce văd azi în farmacie:
Da, fetelor, da! Urinal HOT DRINK!
Nu prea mai am ce să spun…
Cred că e cazul să ne aşteptăm în curând la noi şi noi sortimente de Urinal. Pe când Urinal cu bule, Urinal cu aromă de lămâie sau, de ce nu, Urinal la pet de plastic (5 litri)? Evident, însoţite şi de un slogan la fel de ademenitor ca produsul. Am şi o sugestie:
“Urinal: pe gustul tău!”
Întotdeauna e de vină altcineva/altceva:
- Nu sunt eu prost, jegul ăla de şef are boală pe mine că nu sunt chel ca el;
- Nu suntem nesimţiţi când ne băgăm în faţă la coadă, suntem întreprinzători. Şi oricum ăla de la ghişeu e de vină că ne-a rezolvat problema, noi doar puneam o întrebare;
- Nu suntem noi putori, au nemţii ăia ceva cu noi pen’că solul nostru e plin de bogăţii şi mânăstirile din Moldova sunt mai mişto decât catedralele lor care oricum au fost construite în timp ce noi ţineam piept turcilor;
- Nu politicianul X (sau orice alte iniţiale, de exemplu LO) a lovit un copil cu maşina şi nu a anunţat Poliţia, nuuu… copilul era un agent plătit aflat în slujba opoziţiei şi i-a fost aruncat pe capotă de către presa de scandal ca să-l compromită şi să aibă ce da la ştirile de seară; şi tot ei i-au confiscat telefonul când a vrut să sune la Poliţie, Salvare, Pompieri, Descarcerări, Protecţia Copilului şi la emisiunea de dedicaţii muzicale. Ruşine!
etc, etc, etc…
Ca să fie treaba simplă propun să ne asumăm cu totul această atitudine şi încep o listă cu motive pentru care suntem mereu împiedicaţi să arătăm cât de deştepţi, frumoşi, pricepuţi, virili, talentaţi şi tot ce mai suntem noi acolo la noi.
Ca urmare, staţi liniştiţi pentru că, indiferent ce paradigmă (:D ), de vină sunt:
Capra vecinului
Pentru că nu e iapa mea.
Ţiganii!
Ţara asta ar fi fost raiul pe pământ dar ne-au furat ei planurile! Doar e ştiut, ei fură orice! Pe care, după aia, le strică!
… şi evreii!
Ăştia sunt şmecheri (”jumecheri” pour le connaisseur). Măcar ţiganii te fură cinstit, pe când conspiraţia sionistă te obligă să le dai cu mâna ta. Păi unde ar fi fost lumea acum dacă nu se băgau ei?! Fii cârcotaş şi întreabă dacă nu cumva cele mai sărace ţări de pe glob nu prea excelează la producţia de evrei…asta înseamna că şi tu eşti probabil evreu! Dacă nu cumva chiar jidan! …îndulcit apoi, spus cu simpatie (jidănaş), că doar toţi avem prieteni printre ei deci e clar că nu avem ceva special cu naţia respectivă, ce naiba!
Ungurii! Să nu uităm ungurii!
Nu numai că vor să ne ia Ardealul dar nici nu vor să ne înapoieze Budapesta.
Moldovenii (sau, după caz, oltenii, ardelenii, bucureştenii)
E clar de ce: sunt prea puturoşi, sau prea şmecheri, sau prea înceţi, sau prea rapizi.
Machedonii, ucrainienii, tătarii, polonejii, sârbo-croaţii, sterno-cleido-mastoidienii…
Homosexualii
Şi printre ei sunt oameni de treabă (care, evident, sunt prietenii noştri) dar să nu vină să locuiască pe scară cu noi, în bloc, în oriunde că le rupem capu’! Şi le-o tragem şi pe la spate…
Poliţaii
Pentru că numa’ pe noi ne vede trecând pe roşu, depăşind aiurea, intrând pe sens interzis… “Da’ ăia cu gipurile? Las’ că ştiu eu, nu s-a întâmplat acuma da’ nu mă păcăliţi voi pe mine. N-am vrut să dau şpagă de-aia mă luaţi cu legea şi codul rutier. Da’ voi ştiţi cine sunt eu, mă? E căcat, legea, iar începi?! Lasă că ne mai întâlnim noi.”
Americanii
Că nu au venit acu’ 50 de ani, că vin acuma peste tot, că fac filme proaste, că nu ne dau vize, că OJ era nevinovat şi Michael Jackson era negru da’ uite ce i-au făcut!
“Albitrii”
Păi dacă şi ăla a fost ofsaid… să zică şi nea Ovidiu, observaţi poziţia nefirească a mâinii (piciorului, capului, mingi/mingiei, porţii, mă-tii) atunci să îl dau dracu’, dom’ne, pe ăla care-o mai băga bani în fotbal! Ce eu sunt finanţator să bag bani ca să pierd din cauza la albitrii? Şi ce dacă a fost fault, am fost mai buni, meritam să câştigăm (să ne calificăm, să promovăm, să…).
Balcanii
Eee, dacă ne năşteam nemţi sau olandezi alta era treaba… era o uber-treabă!
În primul rând aveam Mercedes Benz (se citeşte merţedez-benţ) şi prostituţia era legalizată. Ceea ce înseamnă că din start eram mai relaxaţi şi aveam cu ce să mergem la bere (de unde să ne întoarcem băuţi la volan; altfel conduci băut dacă ai Mercedes!).
În loc de asta a trebuit să le păzim lor catedralele, chestie care ne-a ocupat o grămadă de timp, ne-a distras atenţia de la planurile măreţe pe termen lung şi ne-a umplut de draci. Plus că în perioada asta ne-au stricat turcii şi bulgarii (cu ceafa groasă) cu anturajele lor dubioase. Că NOI ERAM BĂIEŢI BUNI, O ŞTIE TOATĂ EUROPA. Blestemul Mioriţei, conjuncturile nefavorabile şi să nu uităm pârjolitul recoltelor şi otrăvitul fântănilor…asta îţi cam încetineşte progresul!
Ăia care ne fură voturile la Eurovision
Deşi românul s-a născut cantautor.
‘telectualii
…că în loc să pună mâna (unde?) să se ducă la sapă stau şi fac pe deştepţii. Ia să îi scoată iar la munci agricole voluntare-obligatorii să vedem dacă le mai arde. Ce să spun, nene, de parcă nu ţi se mai erectează decât dacă buchiseşti chimie. Că doar ştim că nici dânsa nu cunoaşte carte. Nici nea (sau Ne-a?) Nicu nu ştia carte şi ne-a (sau nea?) încălecat (sau futut?) pe toţi.
Atâta decât! Gen.
Coana Leana
El era băiat bun, săracu’, nenorocita era de vină cu ambiţiile ei academice. E de notorietate că el a făcut metroul, Casa Poporului (pe care “ăştia nu sunt în stare nici s-o văruiască”) şi toată lumea putea să meargă în concediu. Numa’ de gura ei a făcut şi rău, %##^& şi @%$$^ ei de curvă.
ceauşescu
…că era mototol şi l-a încălecat curva aia nenorocită. În loc să sape ca hârciogu’ la metroaie (care oricum sunt scumpe) mai bine îi dădea două peste bot. Că femeia nebătută…
Nenorociţii
care i-a’ furat penicilina lu’ Paulescu şi stiloul lu’ Poenaru… şi… şi… Tarzan era român! Din Timişoara!
Rareş
Pentru că iooooo, da, iooo sunt mai deştept!
… capra vecinului
Deşi scuze găsim şi-n oi.