Că tot vorbeam zilele trecute de Autostrada Soarelui, zic să facem o diagonală peste Capitală (iuhu, ce mi-a ieşit asta!) şi să ne “ocupăm” de DN1, lentă poartă de intrare în cetatea lui Bucur ciobanul (îndrăgitul nostru megalopolis – Bucale, măi!). Poartă de acces sufocată în fiecare vineri prânz/seară/noapte (pentru că se pleacă la munte) şi duminică la prânz/seară/noapte/luni dimineaţă (cu ocazia revenirii) ca şi în restul zilelor/serilor/etc pentru că se merge în mall/la aeroport/nu s-a terminat pasjaul/oamenii e răi.
Ca un inginer pârlit ce mă aflu, am crezut că sâmbătă seara (când oamenii au ajuns la munte şi încă nu au de gând să întoarcă, când mall-urile/Ikea/Metro/pădurea Baneasa s-au închis) ei bine, în ignoranţa mea de absolvent de Politehnică am crezut că se poate trece ca vântul pe DN1 şi intra în trombă în cetatea ciobanului Oprescu. Am crezut greşit!
Venind dinspre aeroportul Otopeni, pe la 10 seara, era plin: coada începea cu sute de metri înainte de pod, dura cam juma’ de oră să scapi de omor, mergând cu 0,0015 cm/horă.
Mă tot întreb ce era cu atâta populaţie la ora aia, aproape noaptea, în mijlocul weekendului. Poate mă lămureşte cineva. Pentru că eu nu am decât o singură explicaţie; e ca pe vremea lui ceauşescu: ca să aştepte mai puţin oamenii şi-au lăsat încă de sâmbătă rând la coada duminicală de întoarcere…
Dom’ inginer păi e simplu măi, unde se duce tot bucureșteanu’ în uichend dacă nu se duce la munte, la iarbă-verde sau la Cernica / Pasărea / Domnești? Egzact, la mol. Și nu e benzinărie. Și dacă tot se duce, logic ar fi să se și întoarcă (deși fie vorba-ntre noi nu ar fi nici o pagubă dacă ar rămâne acolo perpetuu).
Pe vremea când abia făceau ochi molu’ din Băneasa și icheea, aveam plăcerea ca duminică dimineața sa dau o tură cu piciorul pe Aviatorilor, așa de bon ton. Măi și mare îmi fu mirarea ca duminică de dimineață să găsesc codârlăul de mașini de la piața lui de gol până dincolo de statuie, pe trei benzi pe sens și una laterală pentru șmecheri, preț de mai multe săptămâni. Ceea ce m-a lecuit pentru multă vreme de curiozitatea de a descoperi cea mai nouă ctitorie a capitalismului românesc la acea vreme.