Pentru că Finlanda este de-acum efectiv pe buzele tuturor, ultimaemisiune trebuie să meargă mai departe. Sper să ni se recunoască faptul că am fost – desigur – ultimii care am scris despre asta. Până când veţi fi găsit antonimul cuvântului premieră, nu pot lăsa ca halirea ce ne-a deturnat atenţia (probabil o altă manevră de intoxicare a ştim-noi-cui) să ne rupă cu totul de viaţa cetăţii.
De pildă, faptul că preşedintele a promulgat Legea pentru instituirea Zilei Mamei şi a Zilei Tatălui este prilejul perfect de a vă destăinui că, undeva, un vorbitor de limbă română a ajuns la capătul răbdării. Capătul răbdării şi ultimaemisiune fiind oarecum înrudite, respectivul a devenit coleg de lectură cu voi, purtat aici la noi de aripile unei căutări exasperate pe Google, care sună exact aşa:
“vreau sa gasesc adresa unei maicute care se fute”
Trist. Animalic.
Nu un mail, nu un număr de telefon. Adresa. De cinematograf şi cofetărie e clar că nici nu poate fi vorba. Romantismul e – Doamne, iartă-mă – muci.
Pai, propun urmatoarele antonime: ultimaliera, finaliera, codasiera, posteriera, sfarsitiera, cremaliera (hm, asta nu prea ar parea din “familie”, da’ se brodeste de minune).
@Mariana D: Stai că încă nu am lansat concursul!
Sa-nteleg c-am luat-o ca olteanu’ hora inainte ?! Atunci da-mi “ignore” pana vine momentul cu pricina, ca sa-mi fie invatatura de minte.
@Mariana D: Să zicem mai bine că eşti ca Eminescu pe care nimeni din vremea lui nu l-a înţeles…
Io stiu ce sa zic, cam suspect, prea frumos ca sa fie un compliment…
[...] când primeşte nişte calde urări de sărbători fericite. Până la urmă zic să-şi pună, măicuţă, fiecare ceva sărbători prin decembrie, să fie pace şi [...]
[...] de un suflet aflat într-o anonimă căutare a indecenței. Eu suspectez că e tot ăla cu măicuța, sătul între timp de atâta cucernicie. Să-ți fie rușine. Da, și [...]