ultima emisiune

Încă o săptămână. Fireşte va fi una excelentă. Ca şi cea care a trecut. Ca toate. În fond ce ţi-ai mai putea dori?

Stai şi recapitulezi în maşina ta cu scaune încălzite, senzor de parcare, senzor de gherţoi în trafic, portbagaj cât o garsonieră în Vitan, sistem de sunet mai ceva ca al megastarului, oglinzi încălzite (sau aburite, după cum ai chef), faruri cu xenon, argon, krypton etc-on în timp ce motorul de 14000 de cai (plus trei ponei şi un taur), cu trei’şapte de cilindri în Q(WERTY) duduie leneş.

Deci: casă la Chitila, birou la Herăstrău, amantă la Drumu’ Taberii, mă-ta la pensie, concediu la Dubai, nevasta la shopping, copiii la Şcoala Americană… totuşi simţi că viaţa la revedere!

De la ce să fie? Că nu munceşti decât paişpe ore zilnic (doar opt în weekend), cel mic a întrebat “cine e nenea?” la mişto (e glumeţ ca tine, ‘tu-l în aripa aia a lui de preşcolar) şi cu prietenii te vezi cel puţin o dată la doi ani (când, de bucurie, vă îmbătaţi ca porcii în juma’ de oră şi vă distraţi vomitând pe grătar).

… acu nişte ani aveai şi alţi prieteni. Nişte idioţi, cică să vă faceţi formaţie. Mă rog, pe vremea aia vroiai şi tu. Ţi-ai luat şi chitară, mureau colegele de grupă dupe tine! Nişte fomiste toate….

Noroc că ţi-a venit mintea la cap şi ai intrat în vânzări. Sau în imobiliare. Sau în trafic de carne vie. Nu contează, ai intrat şi te-ai scos! Şi dacă te enervezi îi bagi în mă-sa pe toţi. Şi-ţi mai faci o firmă. Şi-ţi mai iei o casă. Şi două neveste. Şi patru amante. Şi poate pe unii să le reguleze în locul tău că eşti cam obo‘ şi cam ocu‘ să faci banu’. Şi… şi uite la nesimţitu’ ăla cum doarme la unşpe dimineaţa când tu eşti deja treaz de două zile!

… ‘n-gura măsii de viaţă!