De obicei, când scriu/ mâzgălesc ceva pe aici, pun şi un link în statusul de messenger către “articolul” respectiv. În felul ăsta trăiesc cu impresia că mă citeşte cineva.
Astăzi mi-am dat seama că, fix astăzi, se împlinesc 20 de ani. Unii ştim, alţii nu. Unii am uitat, alţii am prefera să uităm. Eu nu prea vreau să uit. Dar nici să le scot ochii altora . Aşa că am scris in status “20 de ani”. Fără link, fără nimic…
Ca urmare, am primit observaţii:
Oana: nu mere…
io: ai încercat să împingi?
io: că tot veni vorba, ce anume nu merge?
Oana: pentru “20 de ani”… nu mere linkul către ce ai scris…
Oana: nu vad ce ai scris
io: pai poate pentru că nu am scris nimic… decat “20 de ani”
După care m-am gândit că nu e foarte frumos să îmi dezamăgesc (probabil) unicul meu cititor.
… Oana, ăsta e link-ul tău!
___________
update (după 20 min de la citirea post-ului)
Oana: ok, aştept să termini şi să văd linkul
____________
update (după alte 10 min)
Oana: aaa, am înţeles
io: nu te grăbi…
…nu se grabeste, inca 20 de ani vor trece intr-o clipa
Acum 20 de ani…aveam vreo 16 ani…si eram “putin” indragostita de un t.r.-ist care facea armata departe, departe de Bucuresti…si asa cum tu nu ai mai avut nevoie de alte cuvinte, nici eu nu spun mai multe….