ultima emisiune

Oooof, mamaaaa taaaaa!

remus — Fri, 14 May 2010 15:48:47 +0000

Discuţie între Florin Lucian Mihai Nuştiucum Măruţă şi Adrian Copilu’minune:
- Dragă Adi, înţeleg că deşi ai 35 de ani mama ta îţi mai trage câte una când o superi…
- Da, dragă Numiaducamintecumîlcheamă, este adevărat…
- Eee, da’ lasă că unde dă mama creşte…

Adişor înţepeneşte preţ de o fracţiune de secundă, se uită (era să zic de sus) la inspiratul moştenitor spiritual al lui Teo Trandafir şi rânjeşte:
- La mine nu a prea dat rezultate…

…100 % real!

Estivalo-legumicolă

remus — Tue, 11 May 2010 15:12:00 +0000

Am fost în Constanţa. La cum am rupt maşina în gropi (ca în fiecare an) am o mare nelămurire (ca în fiecare an): cum e ales nea Mazăre ăla primar again and again? Şi o mică concluzie: Mazăre, eşti varză!

Pentru că bunul simț nu a pierit

rareş — Wed, 05 May 2010 09:35:39 +0000

O idee inspirată de un suflet aflat într-o anonimă căutare a indecenței. Eu suspectez că e tot ăla cu măicuța, sătul între timp de atâta cucernicie. Să-ți fie rușine. Da, și lui.

Valea Câinelui până la moarte

remus — Mon, 03 May 2010 14:25:21 +0000

Aflu cu bucurie (ştirea nu e nouă dar eu abia acum am fost anunţat) că unul din boşii de la Dinamo, câine pân’ la moarte, deci – Borcea pre numele său, a fost făcut cetăţean de onoare al comunei Cruşeţ, venerabilii dumisale părinţi emigrând din zonă, mai exact din satul Valea Boului. Aici eu devin confuz… dacă oamenii ăia s-au purtat atât de frumos cu tine, dacă eşti onest cu propriile origini, dacă vrei sa rămâi egal cu ceea ce îţi iese pe gură la ştirile sportive… ar fi corect să te recunoşti bou până la moarte.

Ești toiagul savarinelor

rareş — Thu, 29 Apr 2010 09:58:50 +0000

“Dar cam ce bucurenciu’ meu este?” Întrebarea mă pune pe jar în timp ce belesc ochii la proaspătul panou pe care scrie mic, dar suficient cât să mă neliniștească: “O VRABIE NU ESTE DOAR O SIMPLĂ VRABIE”. Așa deci. Simt cum un sistem de valori, bun-rău, dar sistem, începe să mi se năruie. Un bulangiu invizibil îmi rupe pe genunchi percepția asupra vieții și mă azvârle în neantul îndoielilor. Trebuie să țin minte site-ul unde vrabia, ‘tu-i gușița ei de înaripată, mi se va dezvălui.

Alerg ca un ghepard – nefiind doar un simplu ghepard, y compris – către birou. Bâjbâi după buton, pornesc calculatorul și aștept, nerăbdător ca un fox terrier (sper că începeți să pricepeți că nu e un simplu fox terrier). Gata. www.contamuniipealtii.eu Sunt redirectat pe site-ul Comisiei Europene de Mediu. Și zic așa, ca pentru mine: “ce-ar fi să las intro-ul să meargă”. Băi, și nu apăs skip. Și-l las să meargă, frate, și începe animația!

BROAȘTELECONTEAZĂPEVRĂBII

VRĂBIILECONTEAZĂPEMERI

MERIICONTEAZĂPESTEJARI

STEJARIICONTEAZĂPETON

TONULCONTEAZĂPEVEVERIȚE

VEVERIȚELE…

VEVERIȚELE?!

DA, VEVERIȚELE!!!

PE MINEEE?!? Adică aș putea risca să dezamăgesc veverițele? Să se-ntristeze stufoasele? Să rămână de izbeliște marianele cu botic umed? NICIODATĂ!

Ceva mai liniștit în privința motivului pentru care umbresc pământul – bunăstarea veveriței – dau să mai cotrobăi prin site. FACEȚI CUNOȘTINȚĂ CU PRIETENII NOȘTRI. Ia să facem. Văd 6 prieteni dintre care aleg, îndatoritor, veverița.

Cum să nu-ți fie drag de veveriță, întreb. Cine n-a simțit, în câte-o dimineață de primăvară când copacii înfloriți reușesc să alunge din aer miasmele orașului, nevoia de a ieși pe balcon, în papuci și pijama, urlând către soare: “Mi-e drag de veveriță!”. Roșcată? De ce nu? Vulgaris? Da, da, da, de trei ori da!

Băi, și-atunci văd pe monitorul din fața mea că are campanie și Greenpeace. Intru iar pe net, mi-aduc aminte cine a făcut-o, o găsesc pe AdPlayers și zic, tot așa, ca pentru mine: “băi ce-ar merge un co-op!”

Și le pun cap la cap, frate, le împrietenesc între ele… foarte tare:

ACUM E RÂNDUL TĂU SĂ ÎNGHIȚI. VEVERIȚELE CONTEAZĂ PE TINE.

Hai, la muncă, fetelor, că vine 1 mai.

Aberaţia dă senzaţia

remus — Tue, 27 Apr 2010 20:33:59 +0000

În Sighişoara, pe dreapta.

Românaşul ciobănesc

remus — Mon, 26 Apr 2010 22:47:28 +0000

Cum să ne dăm pe spate cu tot cu bijuterii

remus — Tue, 20 Apr 2010 23:02:02 +0000

Nimic? Mai puneţi o dată filmuleţul…. Nici acum?

Pentru că nu sunteţi atenţi la ce se spune şi nu vă uitaţi nici la ce apare scris pe ecran (vă faceţi că lucraţi ceva important în caz că intră mâhnitu’ ăla de şef), reiau: este vorba de “bijuterii care te dă pe spate”. Ceea ce mă dă cu adevarat pe spate e faptul ca ştirea a rulat pe Realitatea TV o zi întreagă; nu a deranjat pe nimeni nici la ureche, nici la ochişor.

Săpând un picuţ, vedem că e un citat preluat din Jurnalul Naţional (JeNa, pour les connaisseurs). Citim cu atenţie şi observăm că nu e vorba de una ci de mai multe surse anonime. Multe, anonime şi agramate aş adăuga eu din moment ce nici una nu a declarat ceva mai acordat gramatical. Ceea ce, deontologic, i-a obligat pe ziarişti să preia şi tipărească gogomănia. Dacă aşa a declarat sursele, ce poţi face? E absolut ok, bine că sursa anonimă nu a băgat nimic de grijania mă-sii sau de penis că, profesionişti cum ni se arată, se vedeau obligaţi să distribuie ziarul după 10 seara.

La prețuri care sfidează concurența

rareş — Tue, 20 Apr 2010 12:07:01 +0000

Oferim naming, branding și/sau rebranding pentru vulcani, formațiuni geologice, bogății ale solului și subsolului. Relații la ultima.emisiune@gmail.com (nu răspundem la bip).

Ziua agentului imobilizat

remus — Thu, 15 Apr 2010 00:00:43 +0000

Plecând de la constatarea profundă “o călătorie începe cu un pas” şi trecând prin recent instituita “Zi a agentului imobiliar“, vă invit să concluzionaţi alături de noi că, mai mereu, o boală psihică trece iniţial drept o fire veselă.

alături de noi