Iubita mea mă face fericit. Este perfectă!
Un singur lucru mă deranjează la ea: când dormim vine tot timpul peste jumătatea mea. Peste nevastă-mea, adică…
Ultimele comentarii:
1
••• Zice Bbcversus de „Minus cu minus dă varză”: Buna asa! Sunt sigur ca la adunare o sa le dea cu[...] ••• Zice remus de „Să mori rănit din dragoste de somn”: ce mi se pare genial este numarul celor care au da[...] ••• Zice Desene pentru copii de „Forex pân' la moarte!”: Felicitari pentru site. Ati castigat un cititor.[...] ••• Zice wpdl porno goea de „Adevărul despre situația politică din România - revelația finlandeză”: Adevarul despre situatia politica din romania reve[...] ••• Zice remus de „Tare ca piatra, iute ca săgeata!... prost ca noaptea”: deci... știi ce ai de făcut.[...]
11.12.2009
Mi se pare fireşte
Fiind băiet păduri cutreieram. Fiind inginer mă uit la/ascult sport. Nu din vreo pasiune mistuitoare ci pentru că e zona în care jurnalismul (”jurnalismul”) comite cele mai mari tâmpenii pe ureche de ascultător, cele mai penibile prestaţii ale inginerilor transformaţi în ziarişti de specialitate. La mai mare (şi sărbătorile de iarnă, evident)!
***
Să tot fie vreo două săptămâni de când, pe un post de radio care papă non-stop fotbal pe pâinică, am ascultat o deosebită emisiune ce avea un invitat de la Dinamo – echipa “câinilor roşii” (până la moarte şi… încă nişte treburi, nu mai reţin exact). Am să rezum (pe lung) dialogul aiuritor dintre invitat (să-l notăm cu I) şi gazda emisiunii (notat cu 0, adică zero).
0: Dar ce se întâmplă cu domnul Cornel Dinu? înţeleg că nu prea a mai fost văzut în ultimele două săptămâni pe la club… e vorba de ceva neînţelegeri?
I: A, nu! Nu ştiu exact dar am înţeles că dânsul are ceva probleme de sănătate.
0: Sigur? Să nu aflăm că de fapt e vorba de vreun scandal…
I: Nu, dom’le. Omul are nişte probleme şi se pare că şi cu soţia… tot de sănătate…
0: Asta e bine! Astea se mai rezolvă…
Chiar aşa, uneori e mai bine să fii suferind decât tâmpit!
***
Ieri, la acelaşi far călăuzitor al sportului pe calea undelor, nenea invitatu’ a comis o frază care mi se pare că ar putea da cheia reconcilerii naţionale în vremurile astea de grea încercare. În câteva cuvinte a reuşit să strângă tristeţe dar şi asumare a greşelilor trecutului, compasiune, o mână întinsă, speranţă şi hotărâre pentru ziua ce vine, pentru zorii unei epoci noi în care toţi putem fi fraţi. Să începem de aici:
“Mi se pare ceva normal, care eu am simţit-o!“
07.12.2009
Vatman: Ză Dar Nic
Vatmanul este persoana care conduce un tramvai. Că se cheamă sau nu dorinţă, definiţia rămâne: tramvaiul este condus, iar vatmanul – conducător. Şi, chiar dacă traseul e stabilit de alţii, conducătorul conduce.
Una bucată tramvai conţine, în general, mai mulţi călători şi UN vatman. Nu-i puţin lucru. E drept, printre călători se pot afla foşti vatmani. Iar uneori se urcă vatmani ieşiţi din tură, pe motiv de destinaţie convenabilă. Dar vatmanul în funcţie simte manivela reostatului şi – prin ea – puterea. Puterea motorului. Din cabină vede cum câte unul se fereşte temător din calea tramvaiului, în hohotele de râs aprobatoare ale pasagerilor. Asta înseamnă încredere. Asta înseamnă să ai un drum. Decât un drum? Nu, un drum care este o viziune a unui drum.
Ce face vatmanul noaptea, când tramvaiul moţăie în depou, pe muzica uneltelor cu care mecanici de taină încearcă să-i întreţină funcţionarea? Rareori aflăm. Nici nu ne prea interesează. În definitiv, ce să facă? Probabil să se relaxeze, alături de vechi prieteni. Încercând să uite că, deşi conduce tramvaiul, îi este imposibil să depăşească.
Aseară am văzut pe geam un tramvai. L-am văzut câteva clipe, nu pentru c-ar fi mers prea repede, dar n-am avut răbdare să-l urmăresc. Mi s-a părut totuşi că vatmanul ţopăia de bucurie. Uitase.
_____
Nici o legătură între personajul de mai sus şi eroul din Vatman Forever.
07.12.2009
O treapă
Să vă fie ruşine, ăăă… obrazului! V-aţi repezit ca nişte, ăăă… otrepe (roşii respectiv portocalii) să vă proclamaţi, ăăă… învingători. Un pic de răbdare şi decenţă… ăăă, măi neisprăviţilor. Aşteptaţi numărătoarea oficială şi se va vedea clar: nu se poate truca la infinit, ăăă… voinţa poporului. Se va arăta cine este, ăăă… adevăratul învingător: Corneliu Vadim, ăăă… Tudor!
Hai România! Hai, ăăă… manalelor!
