Pe mess…
rareş: te bagi la cohen?
remus: da
rareş: ţi-ai luat de-ăla de 248? sau eşti vip?
remus: mai tare
rareş: ?
remus: sunt chiar cohen
rareş: … mure, mă!
Pe mess…
rareş: te bagi la cohen?
remus: da
rareş: ţi-ai luat de-ăla de 248? sau eşti vip?
remus: mai tare
rareş: ?
remus: sunt chiar cohen
rareş: … mure, mă!

Vreţi să faceţi limbi? Vreţi, nu vreţi… ar fi bine să faceţi. Pentru că fiecare limbă înseamnă o nouă posibilitate în viaţă; după cum spunea Iorga “câte limbi ştii, de atâtea ori eşti om”.
Aşa încât, de câte ori aveţi un pic de timp liber vă recomand multe limbi. Punct ro.
Pentru a ne păstra verticalitatea, acum, când perioada concediilor se apropie de sfârşit, se impune să marcăm un moment istoric. Laconic şi dezinhibat, aspiraţional şi însetat de cunoaştere, un vlăstar al acestui neam a reuşit să ajungă la ultimaemisiune căutând – ei bine, nu mă sfiesc s-o spun – panaceul erotic.
N-ar mai fi nimic de adăugat, dar totuşi, cu speranţă şi duioşie, vă doresc tuturor să vină acea zi în care, ca printr-un miracol al firii, să simţiţi că neîntârziat trebuie să deschideţi un goagăl şi să vă lăsaţi buricele degetelor să alunece pe taste, alcătuind enunţul fericirii: futai de foci.
remus zice că habar n-aveţi despre ce e vorba. Pentru voi, cei mulţi: ideea e că în statisticile site-ului apar şi textele căutărilor cu care s-a ajuns aici. Aşa am văzut că un bou a căutat pe net “futai de foci” şi m-am gândit să ne căcăm pe noi de râs pe tema asta. Vă pupă tata.
Zilele trecute, titlu mare la OTV: Odiseea fetei care susţine că a fost violată de primar, viceprimar şi şeful de post continuă!
Senzaţional, mi-am zis, oare cu cine? Cu învăţătorul satului şi inginerul agronom? Cu asistenta de la dispensar? Cu văcarul (central) ajutat la tuşe (diminutiv de la mătuşă, tuşică) de clopotar şi echipa de dansuri de la căminul cultural? Dar a venit un om rău şi a schimbat postul… Însă întrebările rămân.
De ce, mă rog, odisee? Pentru că, la mine:
ODISÉE s.f. = Călătorie lungă şi plină de aventuri; şir de întâmplări neprevăzute; viaţă plină de peripeţii. [Pr.: -se-e] – Din fr. odyssée. (cf. DEX ‘98)
… aşa că… aş zice că se pupă fix cam cum se pupa ieri pe ProTV reportajul despre militarul american căruia i-a explodat o grenadă în mână cu burtiera veselă “Grenada buclucaşă”… Buclucaşă, ai? Proteveşte minunată!
E clar că îmi scapă ceva! Şi dă-i şi search pe guglă, doar-doar m-o lumina cineva. Nu mi-a ieşitără decât parţial.
Am găsit numai un articol (corect ar fi fost decât un articol) din titlul căruia rezultă doar că odiseea a continuat într-adevăr, fata fiind violată chiar la OTV (după cum ni se spune în titlu), probabil (SENZAŢIONAL!) în direct. Sau în ce or fi nimerit. Problema mea e că nu ni se spune dacă ăştia zece se adaugă la primii trei sau odiseea continuă numai cu alţi şapte, zece fiind totalul. Fire de contabil, deh.
Ce m-a mai liniştit a fost faptul că “fata a rezistat bine”. Poate şi pentru că “ritualul a durat o oră”. Ritualul de act al plăcerii, evident! Deşi iar nu înţeleg. Care act al plăcerii dacă “băieţii nu au fost prea buni”. Cum nu? Dar vai, “s-au făcut şi glume pe seama lor”. Deci, una peste alta, veselie şi antren. Aşa că nu înţeleg de ce autorul spune că a trăi înseamnă a lupta.
Pentru că eu (personal), îndrăznesc să cred că uneori (doar uneori) a trăi înseamnă a-i scoate din minţi pe alţii.