Ultimele comentarii:
   •••   Zice Bbcversus de „Minus cu minus dă varză”: Buna asa! Sunt sigur ca la adunare o sa le dea cu[...]    •••   Zice remus de „Să mori rănit din dragoste de somn”: ce mi se pare genial este numarul celor care au da[...]    •••   Zice Desene pentru copii de „Forex pân' la moarte!”: Felicitari pentru site. Ati castigat un cititor.[...]    •••   Zice wpdl porno goea de „Adevărul despre situația politică din România - revelația finlandeză”: Adevarul despre situatia politica din romania reve[...]    •••   Zice remus de „Tare ca piatra, iute ca săgeata!... prost ca noaptea”: deci... știi ce ai de făcut.[...]
19.02.2009

Duioşii matinale (pe nepişatelea)

În care rareş își dorește ca sărbătorile de iarnă:

Bine v-am regăsit aici, la ultimaemisiune! Vă mulţumesc că sunteţi alături de noi şi sunt convins că vom petrece împreună momente minunate, de neuitat.

Am găsit pe Internet un site, o pagină extraordinară. Cum am văzut-o, am vrut să împărtăşesc cu voi bucuria. Din păcate nu mai reuşesc să-mi amintesc adresa. Dar, vă spun, ne-am fi distrat, ar fi fost excepţional. Ce-am mai fi râs, ce bine ne-am fi simţit! Căci Internetul este, dragii mei, o oglindă a vieţii, de la agonie la extaz. Sunt pagini care, odată ce le treci pragul, îţi schimbă destinul. Sunt pagini-pansament şi sunt pagini răuvoitoare, arahnide care stau la pândă. Sunt pagini puse pe şotii, gata să-ncingă ludicul din tine, şi alte pagini ce se ţin cu codul pe sus. Sunt pagini care nu se vor naşte niciodată şi pagini dispărute prematur, în câte-o tragedie binară.

Şi e pagina aia de care vă spuneam, de care te-ai îndrăgostit între Păcii şi Armata Poporului. Dar ea a coborât la Gorjului şi tu n-ai avut coaie să-i zici bună dimineaţa.

18.02.2009

Eliberează-l pe gigi…dar nu înainte de majorat

În care remus o rupe în două pe pisică:

Copilul e rău! Aşa încât rupem bătaia din rai şi îl binecuvântăm cu ea.

Copilul e rău dar se mai poate îndrepta (aiurea!). Ca urmare, îl trimitem la internat.

Copilul nu ştim exact cum e…dar ne incomodează. Deoarece nu avem suficient “creer” să ne rezulte înscrisul la grădiniţă, lăsatul la o vecină sau datul spre adopţie găsim soluţia care îmbină facilul cu atitudinea bărbătească: punem ceva greu pe el ca să nu fugă.

Mă rog, dacă fuge putem arunca cu ceva după el…asta în caz că vrem să îl recuperăm! Dar e un efort suplimentar, plus că ăştia mici sunt daţi dracu’ de agili, greu de ţintit. De aia poate nu ar fi rău ca, chiar şi în captivitate, să le rupem periodic un picior… chestiile alea mici pe care se sprijină.

Hop ş-aşa!

17.02.2009

Toţi nişte tâmpiţi.

În care rareş alege calitatea:

Mi se pare de căcat. Fie şi de căcat de câine, că tot vrea remus să existe o legătură între ce se scrie. Între ce se scrie şi ce?

Când te dai cu autobuzul prin Bucureşti şi anume cu autobuzul modern, tehnologia te învăluie. E gagica aia care anunţă staţiile şi legăturile, e display-ul cu LED-uri care face aceeaşi şmecherie (başca oră şi dată) şi – uneori – e LCD-ul (color) GPS-ului, să vezi cum se preumblă punctuleţu’. Belea, într-un cuvânt. A, gagica aia mai bagă şi anunţurile nu fiţi mârlani, luaţi-vă abonament sau bilet şi nu fiţi români, sunaţi la 112 dacă se întâmplă chestii nasoale prin jur. Partea unde intervine căcatul amintit în paragraful anterior e cea în care legăturile cu alte linii cu care – audio şi video, deci multimedia – autobuzul se făleşte sunt doar alte autobuze. Deşi se întâlneşte cu tramvaie, troleibuze, metrou, biciclete nepăzite. Adică ce pana mea vrea asta să însemne? E un fel de iobăgie modernă. Ăia proştii, dacă sunt legaţi de sârmă (n-am nici o speranţă să pricepeţi faza cu iobăgia, e treabă de bonding)… dă-i dreacu’, nu vorbim cu ei. Nooooi, CCMPM-iştii (cei ce merg pe motorină), le arătăm şi curul pe geam, că oricum nu ne pot urmări.

Ce mai e mişto de tot şi nu necesită eforturi e să comanzi prin cârciumi. Tu zici o bere, chelnerul repetă interogativ o bere?, tu zici credeţi că n-ar trebui?, el/ea nu pricepe nimic, concluzionează că nu auzi prea bine. Deci, vă aduc o bere? Păi deci da, vatman trist ce eşti…

13.02.2009

Vineri, treişpe (viaţă de câine, gen)

În care remus îşi luminează adevărata faţă:

Zilele trecute mă întreba cineva ce înseamnă când visezi că ţi-ai buşit maşina…

- Înseamnă că o să fii fericit când te trezeşti şi observi că hârbul e întreg!
- Eşti sigur?
- Nu, sunt enervat de discuţia pe care o avem!

Dar rămâne obsesia… ce înseamnă când visezi nuştiuce, când vezi în zaţ neştechestii, când te doare oarece etc etc etc…
În general nu înseamnă nimic. Dar există şi semne clare, premoniţii evidente care nu pot fi ignorate decât asumându-ţi că o vei lua pe coajă şi asta e. Ce naiba faci dacă vezi semnul dar nu ştii cum să îl interpretezi…ce înseamnă el, de ce anume să te fereşti (sau nu). E de bine, e de rău? E de post?

Să presupunem, prin absurd, că intr-o bună (repet, nu ştim sigur), deci într-o presupus bună zi îţi iese în cale un câine care poartă mândru un pulover… Cu năsturei pe-o parte, decupat frumos la umeri să nu-l jeneze la mers…customizat, gen! Singura idee care îmi vine e că protestează împotriva hainelor din blană naturală…

Şi iată că ziua în discuţie a venit…o fi bună? Bună ziua, câine!

viata de caine...cu pulover

10.02.2009

O, dar să o ducem la bun sfârşit!

În care rareş ameţeşte riguros mielul:

Îmi plac tare mult discuţiile în care se discută despre câte ceva. La intervale în general scurte se iveşte ocazia să spui câte un adevăr. Când doi se ceartă, al treilea câştigă. Orice început e greu. Primeşti pe loc aprobarea ălorlalţi, ba uneori şi câte un ghiont admirativ. Ce mişto sunt cugetările!

Privind pe geam poţi să spui că în Bucureşti ploaia a dat traficul rutier peste cap. Sau, dacă nu eşti chiar imbecil, poţi să remarci că, atunci când plouă, maşinile se înmulţesc ca ciupercile după ploaie.

Zicea un amic din industria advertising-ului. Foarte frumos zicea. Că şi-ar dori să facă şi evenimente de închidere, nu doar inaugurale. Cu invitaţi, fursecuri, concert Direcţia 5 şi ce mai şade bine în asemenea situaţii.

Când lucrurile se împletesc atât de armonios, civilizat este să construieşti o regulă pe care s-o poată urma şi alţi doritori de lucruri împletite atât de armonios. Nu mă feresc să spun ca am deja pregătită o primă astfel de îndrumare. Am numit-o laconic Regula celor doi i şi am scris-o folosind un stil italic ca ochiul să zăbovească puţin înainte de a trece mai departe:

doii

Îmi dau seama că motto-ul ASTA E! (din nou italic, din raţiuni similare) va fi interpretat în mod greşit de toţi cei care îl vor citi. E din cauza intonaţiei. Haide să facem împreună un exerciţiu de imaginaţie şi să ni-l închipuim rostit de o voce de bas!

Este excepţională cartea N-o citi dacă eşti prost. Spun asta nu pentru că mi-a plăcut, ci ca să fie clar că am citit-o. Şi oricum n-ai cum s-o critici. Ce-ai putea să zici? Hm, am încercat s-o citesc, dar nu m-a prins.

limba

 « 1 2 3 ... 36 37 38 39 40 41 42 43 44